Leziunea cyclops: nodulul care blochează extensia genunchiului

Leziunea cyclops este un nodul fibros de țesut de granulație care se formează în partea anterioară a genunchiului, de-a lungul grefei, după reconstrucția de ligament încrucișat anterior. Când nodulul blochează extensia completă, cu sau fără un clic palpabil la finalul mișcării, se numește sindrom cyclops. Diagnosticul se pune prin RMN, iar tratamentul formelor simptomatice este excizia artroscopică.

Ce este leziunea cyclops

Leziunea cyclops, numită și artrofibroză anterioară localizată, a fost descrisă pentru prima dată de Jackson și Schaefer în 1990. Este un nodul fibros de țesut de granulație situat anterior, de-a lungul grefei, după reconstrucția ligamentului încrucișat anterior [1].

Numele vine de la aspectul artroscopic: nodulul seamănă cu un cap, cu o zonă de discolorare roșu-albăstruie dată de canalele venoase, care arată ca ochiul unui ciclop [1].

Distincția care schimbă decizia terapeutică:

Leziunea cyclops este nodulul în sine. În majoritatea cazurilor este asimptomatică și se gestionează conservator [1].

Sindromul cyclops este leziunea care produce pierderea extensiei terminale, cu sau fără un clic audibil ori palpabil la finalul extensiei. Sindromul necesită intervenție [1].

Cât de frecventă este

Sindromul cyclops apare la 1%–10% din reconstrucțiile de ligament încrucișat anterior, în timp ce leziunile vizibile la RMN apar la 25%–47% [1].

Frecvența crește în timp. Un studiu a raportat o creștere de la 25% la 6 luni după reconstrucție la 33% la 1–2 ani; un altul a găsit 46,8% la un an, dintre care doar 10,6% simptomatice [1]. La artroscopia de control, incidența raportată a fost de 21% și respectiv 35% [1].

Într-o serie de artroscopii de control, distribuția a fost: 44% în zona tunelului tibial, 27% imediat anterior de grefă, 18% în fața scobiturii intercondiliene, 20% între tunel și grefă. Dintre acestea, 80% nu produceau simptome, iar doar 20% limitau extensia — ceea ce lasă incidența leziunilor simptomatice sub 5% din grupul total [1].

Leziunea cyclops este a doua cauză ca frecvență a limitării extensiei, după conflictul grefei cu scobitura intercondiliană [1].

Cine are risc mai mare

Factori asociați cu risc crescut [1]:

• Sexul feminin — unele studii raportează o incidență de până la patru ori mai mare la femei decât la bărbați.
• Volumul mai mare al grefei; reconstrucția cu dublu fascicul (incidență 3,6%) și grefa din tendon cvadricipital.
• Tunelul tibial poziționat excesiv anterior — dublează riscul.
• Leziunile cu avulsie osoasă.
• Scobitura intercondiliană îngustă.
• Inflamația și limitarea de mobilitate prezente la momentul reconstrucției.
• Spasmul persistent al ischiogambierilor.
• Artroplastia cu prezervarea ambelor ligamente încrucișate.

Factori care NU au influențat incidența [1]:

• Momentul reconstrucției — nu s-a găsit diferență între reconstrucția la 8 zile și cea la 6 săptămâni de la accidentare.
• Tipul de grefă — nu s-a raportat diferență între grefa din tendon rotulian și cea din ischiogambieri.
• Tehnica de prezervare a bontului ligamentar față de rezecția acestuia.
• Dimensiunea tunelurilor tibial și femural.

Cum se manifestă

Simptomele tipice sunt pierderea extensiei complete, durerea anterioară și senzația de blocaj sau de agățare, uneori cu un clic palpabil la finalul extensiei [2].

Semnalul de alarmă: o pierdere de extensie care persistă peste 2 luni în ciuda unei recuperări corect conduse trebuie să ridice suspiciunea de leziune cyclops [1].

Un element de diagnostic util: pierderea de extensie cauzată de o ruptură de ligament încrucișat anterior dispare sub anestezie, în timp ce pierderea de extensie cauzată de sindromul cyclops persistă sub anestezie [1].

Pierderea de extensie a fost prezentă la 23% dintre pacienții cu leziune cyclops vizibilă la RMN [1].

Clasificare

Sursă: [1]

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul de confirmare se pune prin RMN [1]. Nodulul apare ca o masă nodulară în regiunea intercondiliană și la apexul corpului adipos infrapatelar, cu semnal scăzut atât în T1, cât și în T2 [3].

Ecografia poate evidenția un nodul bine delimitat, hipoecogen, atașat de corticala tibială, cu hiperemie și neovascularizație la periferie [1].

În unele cazuri, grefa apare curbată posterior prin conflict cu nodulul; conflictul persistent produce modificări de semnal în cele două treimi distale ale grefei [1].

Nu există dovezi privind diferențe de aspect RMN — dimensiune, intensitate de semnal, localizare — între leziunile simptomatice și cele asimptomatice [1]. Cu alte cuvinte, decizia terapeutică se ia clinic, nu imagistic.

Tratament

Leziunile asimptomatice se lasă pe loc. Consensul general este ca leziunile cyclops care nu produc simptome să nu fie atinse [1].

Sindromul cyclops necesită excizie artroscopică. Marginile leziunii se delimitează cu atenție, iar nodulul se rezecă cu shaver sau freză. Intraoperator, genunchiul se mobilizează pe toată amplitudinea pentru a verifica dacă grefa intră în conflict cu plafonul scobiturii în extensie completă; dacă apare conflict, se practică notchplastie [1].

Rezultatele sunt foarte bune. Excizia efectuată în primele 12 săptămâni de la prezentare a dat rezultate bune, fără recurență raportată [1]. Recurența este rară — a fost raportată o singură dată, într-un studiu RMN pe 33 de cazuri [1].

Prevenție

Strategii propuse în literatură [1]:

• Amânarea reconstrucției până la recuperarea amplitudinii de mișcare.
• Chirurgie minim invazivă, față de abordul deschis.
• Reducerea debriurilor prin alezaj secvențial și îndepărtarea lor completă.
• Poziționarea corectă a tunelurilor.
• Debridarea în și în jurul tunelului osos.
• Testarea extensiei cu alezorul plasat prin tunelul tibial, pentru a verifica un eventual conflict.
• Notchplastie, dacă există conflict cu grefa.
• Trecerea grefei dinspre tunelul femural spre cel tibial, pentru a antrena debriurile spre tunelul tibial.
• Mobilizarea postoperatorie precoce.

Autorii precizează explicit că, deși aceste strategii sunt propuse, nu există dovezi că funcționează efectiv [1].

Cazuri particulare

Leziunea cyclops nu apare doar după reconstrucția ligamentului încrucișat anterior. A fost descrisă și după rupturi parțiale netratate chirurgical, iar un caz publicat în 2023 documentează o leziune cyclops apărută după o leziune minoră de ligament încrucișat posterior, fără laxitate și fără intervenție chirurgicală prealabilă, rezolvată prin excizie artroscopică [2].

A fost descrisă și după artroplastia cu prezervarea ambelor ligamente încrucișate, unde diagnosticul este mai dificil, pentru că RMN-ul standard nu este util în prezența protezei; se recomandă ecografie, secvențe de reducere a artefactelor metalice sau artroscopie [1].

Întrebări frecvente

Leziunea cyclops trebuie operată întotdeauna?

Nu. Doar leziunile simptomatice, care produc pierderea extensiei, necesită excizie. Aproximativ 80% dintre leziunile identificate la artroscopia de control nu produceau simptome, iar consensul este ca acestea să fie lăsate pe loc [1]. Decizia se ia pe baza simptomelor, nu a aspectului RMN, pentru că nu există diferențe imagistice cunoscute între leziunile simptomatice și cele asimptomatice [1].

Cum știu dacă pierderea mea de extensie este cauzată de o leziune cyclops?

Diagnosticul se confirmă prin RMN, dar există un semnal clinic util: o pierdere de extensie care persistă peste 2 luni în ciuda unei recuperări corect conduse ridică suspiciunea de leziune cyclops [1]. Un al doilea element: pierderea de extensie cauzată de o ruptură de ligament dispare sub anestezie, în timp ce cea cauzată de sindromul cyclops persistă [1].

Revine leziunea cyclops după operație?

Recurența este rară. A fost raportată o singură dată, într-un studiu RMN pe 33 de cazuri [1]. Rezultatele după excizie sunt foarte bune, mai ales când intervenția are loc în primele 12 săptămâni de la prezentare [1].

Care este diferența dintre leziunea cyclops și artrofibroză?

Leziunea cyclops este o formă localizată de artrofibroză anterioară — un nodul unic, cu localizare definită, lângă grefă. Artrofibroza difuză implică fibroza extinsă a țesuturilor moi articulare și periarticulare. Distincția contează, pentru că tratamentul diferă: nodulul cyclops se rezolvă prin excizie artroscopică țintită, în timp ce artrofibroza difuză necesită program de recuperare structurat și, uneori, artroliză extinsă [1].

Femeile au risc mai mare de leziune cyclops?

Da. Mai multe studii au raportat o incidență de până la patru ori mai mare la femei decât la bărbați [1]. Cauza nu este stabilită; o ipoteză studiată este dimensiunea mai mică a scobiturii intercondiliene, care a fost semnificativ mai mică la pacienții cu leziuni cyclops [1].

Referințe

1. Kambhampati SBS, Gollamudi S, Shanmugasundaram S, Josyula VVS. Cyclops lesions of the knee: a narrative review of the literature. Orthop J Sports Med. 2020;8(8):2325967120945671.
2. Ok HS, Han SJ, Choi YS, Yang DB, Choi KA, Kim WS. A post-traumatic cyclops lesion arising from posterior cruciate ligament injury with loss of extension: a case report. Asian J Sports Med. 2023;14(4):e136107.
3. Roemer FW, Jarraya M, Felson DT, et al. Magnetic resonance imaging of Hoffa's fat pad and relevance for osteoarthritis research: a narrative review. Osteoarthritis Cartilage. 2016;24(3):383–397.

Ultima revizuire a conținutului medical: 2026-08-09