Ce este artrofibroza

Formarea excesivă de țesut cicatricial în interiorul și în jurul unei articulații, care limitează mobilitatea după operație sau traumatism.

Ce se întâmplă în articulație

După o intervenție chirurgicală sau un traumatism, corpul declanșează un răspuns inflamator natural. Acesta face parte din procesul de vindecare: țesutul se repară, se formează țesut cicatricial în cantitate controlată, iar articulația își revine progresiv.

În artrofibroză, acest răspuns devine exagerat. Se formează țesut cicatricial în exces, care se acumulează în interiorul articulației și în structurile din jur. Acest țesut ocupă spațiu, creează aderențe și limitează mecanic mișcarea. Genunchiul nu se blochează pentru că "nu faci destule exerciții" — se blochează pentru că există un obstacol fizic în interior.

De ce apare

Cauzele exacte nu sunt pe deplin elucidate, dar sunt recunoscuți mai mulți factori care cresc riscul:

• Predispoziție individuală. Unele persoane produc răspunsuri cicatriciale mai intense decât altele.
• Mobilitatea redusă înainte de operație. Un genunchi deja rigid intră în operație cu un deficit care se poate agrava.
• Răspuns inflamator amplificat. Anumite tipuri de intervenții generează o reacție inflamatorie mai puternică.
• Stresul emoțional. Este un factor de risc documentat, nu o impresie subiectivă.
• Recuperarea dusă peste pragul de durere. Forțarea agresivă poate amplifica inflamația, nu o reduce.

Pe cine afectează

Artrofibroza apare cel mai frecvent după intervenții la genunchi — reconstrucție de ligament încrucișat anterior (LIA/ACL), protezare de genunchi, operații de menisc, reconstrucții condrale. Poate apărea și după fracturi, entorse severe sau traumatisme majore ale articulației. Deși genunchiul este localizarea cea mai studiată, artrofibroza poate afecta și alte articulații: umărul, cotul, glezna.